Bibliografie

Volume publicate

1993 "Doamna Bovary sînt ceilalţi" - texte pentru teatru - Ed. Phoenix

1993 "Mephisto" - texte pentru teatru - Ed. Phoenix

1996 "Text biografic" - poezie - Ed.Pantheon (Premiul Festivalului Internaţional Sighet 1996)

1996 "Proba cu martori” - poezie - Cartea Românească şi ASB

(Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti)

1997 “Misterele Bucureştilor" - proză scurtă - Cartea Românească

1998 “Căderea Bastiliei" - roman - Editura Allfa (Premiul Poesis Satu-Mare, Premiul Sudului, Premiul “Ion Creangă" )

1998 "Cine l-a ucis pe Marx?" text pentru teatru "Biblioteca Bucureşti" editata de Asociaţia Scriitorilor Bucureşti şi Editura Eminescu

1999 "Decembrie, în direct", texte pentru teatru Editura All, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie

2001 "Cine l-a ucis pe Marx?", teatru, Editura Vinea

2002 "Raţă cu portocale", publicistica, Ed.Premier

2001 "Enigme in orasul meu", proza scurta, Ed. Equivalences (http://equivalences.tripod.com)

2002 "Ratza cu portocale", publicistica, Ed. LiterNet

(www.liternet.ro)

Piese reprezentate

1990, "The Serpent", Royal Court Theater, Londra 1991, “Pescăruşul din livada cu vişini" , Teatrul V.I.Popa 1992, “Funcţionarul destinului" , Teatrul Inoportun, Bucureşti

1993, "Mephisto" , Teatrul Bulandra, Bucuresti

1994, “Stăpînul tăcerii" , Teatrul Al.Davila, Piteşti

1995, “Stăpînul tăcerii" , Teatrul de Stat, Turda

1996, "Il émmagement" , spectacol stradal, Franţa

1996, "Doamna Bovary sunt ceilalţi" , Teatrul Levant, Bucureşti

1998, “Pescăruşul din livada cu vişini" , Teatrul Al. Davila, Piteşti

2000, “Cărţile", grupul teatral studenţesc Calandrinon

2000, “Funcţionarul destinului", Theatrum Mundi, Bucureşti

2000, "Cafeaua domnului Ministru", Teatrul Toma Caragiu, Ploieşti

2000, "Cafeaua domnului Ministru, Centrul cultural ARCUB Bucureşti

2001, "Cine l-a ucis pe Marx?", Teatrul Elvira Godeanu, Tg. Jiu

2001 "Cafeaua domnului Ministru", Teatrul de Nord, Satu Mare

2002, "Cine l-a ucis pe Marx?", Teatrul din Tirgoviste

2004, “Doamna Bovary sînt ceilalti” Teatrul “Bacovia”, Bacău

2004 “Cleopatra a VII-a” – Teatrul “Andrei Muresanu” din Sf. Gheorghe

2004 “Cleopatra a VII-a” – Teatrul National “Mihai Eminescu” din Timisoara

 Traduceri

1993, “Nepoftiţii" ("Une visite inopportune") de Jacques Copi , Teatrul Inoportun

1998, "Sfaturi pentru neveste" în "Şcoala nevestelor"de Moliere, Teatrul Mic

1999, “Iluzia Comică" de Pierre Corneille , Teatrul de Comedie

1999, "Scrisoare de dragoste"de Fernando Arrabal, Teatrul Toma Caragiu, Ploieşti

1999, “Nebunul şi călugăriţa" de S.I.Witkiewicz, Teatrul Toma Caragiu, Ploieşti

2000, “Magister Machiavelli” după N.Machiavelli, T.Ariel Rm Vâlcea si T.Odeon

2000, “Livada de vişini" de A.P. Cehov, T.Naţional Iaşi

2000, "N-avem bani, nu plătim!" de Dario Fo, Teatrul Toma Caragiu, Ploieşti

2002, "Sa cînte privighetoarea" dupa Tennessee Williams, T.N.Bucuresti

2003, "Gheaţa si orhidee" dupa J.D.MacDondald, T. de Stat Arad

2003, "Triumful dragostei" de Marivaux la Teatrul Bulandra, Bucuresti

2003, “Pietonul şi furia” după Eugen Ionescu, Theatrum Mundi

2004, “Crima din 16 ianuarie” de Ayn Rand, Teatrul de stat Oradea

 2004, “Un simplu joc fără urmări” de Jean Dell si Gerald Sibleyras, Teatrul         “T.Caragiu”, Ploieşti

2004 – “Cum a explodat David” de L.B. Kovetz-Tarnu, T. “Toma Caragiu”, Ploieşti

Citate critice

Dar piesele lui Horia Gârbea mai denotă ceva: o polivalenţă a talentului menită să şteargă finalmente graniţele dintre genurile literare.

Laurenţiu Ulici (România libera, 1993)

Lucidiatea autorului este egală doar cu a propriilor personaje. (...) Cîştigul artistic este considerabil, comicul irezistibil, încît autorul trece în percepţia noastră între cei mai originali comediografi contemporani.

Mircea Ghiţulescu (Istoria dramaturgiei române contemporane, 2000)

Voluptatea replicii, armonicele colocviale bogate, calitatea contrastelor, surpriza circuitelor intertextuale sunt atribute ale scriiturii desupra cărora distingem vocaţia excepţională de dramaturg comediograf a lui Horia Gârbea.

Sebastian-Vlad Popa (Teatrul Azi, 1995)

Orice excursie în cotidian se converteşte în poemele lui Horia Gârbea într-o aventură fantastică şi halucinantă, într-o veritabilă “Probă a Labirintului".

Octavian Soviany (Contemporanul, 1997)

Cu ce mai vine component de frunte al echipei de joc? Evident, cu o mare disponibilitate pentru ludic, pentru moft, pentru bavardaj conectată la sursa promovatorului Caragiale.

Cornel Regman (Jurnalul literar, 1998)

Horia Gârbea este cel mai prolific şi polimorf autor nouăzecist.

Dan Silviu Boerescu (Postfaţă la “Căderea Bastiliei", 1998)

Piesele pentru teatru ale lui Horia Gârbea, multe apărute în volume, provoacă frisoane creatorilor de spectacol. Ele pot fi o temă pentru un "exerciţiu de înviorare" al regiei teatrale.

Marian Popescu (Cuvântul, 1998)

Spirit ofensiv, tăios şi lucid Gârbea surprinde cu ironie şi ireverenţă o lume plină de clişee, forme goale moravuri osificate şi impostură, atacînd fără prejudecăţi valori înalte sau principii de autoritate consolidate.

Gabriela Inea (Tomis, 1998)

Horia Gârbea propune un tip de text care poate provoca perplexitate şi iritare . Tur de forţă şi exerciţiu de fantezie, textul de faţă ("Căderea Bastiliei") nu poate fi încadrat în specia canonică a romanului.

Ioan Stanomir (Luceafărul, 1998)